Bucovina, cu ale sale plaiuri colorate, e cu siguranță în topul preferințelor călătorilor din țară și nu numai. Dar știai că din Bucovina face parte și destinația ecoturistică Țara Dornelor? Dacă nu știai asta, sigur știai că nouă ne place foarte mult să descoperim locuri noi. Și ce se întâmplă când combinăm o destinație ecoturistică nouă cu o dorință aprinsă de explorare? Exact, o vacanță de vis!
Până acum am povestit despre minunatele căsuțe la care am dormit și am mâncat (în acest articol) și despre tradițiile vii, duse mai departe cu aceeași dragoste și implicare (în acest articol). Acum a venit rândul minunățiilor naturale, și să știi că nici de acestea nu duce lipsă Țara Dornelor. Hai să le luăm pe rând.
Călare prin inima Bucovinei
După plimbarea cu căruța prin Ciocănești, copiii au rămas oarecum dezamăgiți că nu s-au putut urca pe cal. Așa că am pornit spre Domeniul Cailor – Bucovina, ca să rezolvăm problema.
Domeniul Cailor se află în Dorna Arini, mai exact aici, și oferă drumeții călare, lecții de inițiere în manej și evenimente foto cu cai de rasă. Noi mai călăriserăm în destinația ecoturistică Pădurea Craiului, la Free Horses Ranch, așa că, după un scurt instructaj ținut de Cristian (proprietar, instructor, crescător de cai și un om super pasionat și priceput în tot ce face), am pornit împreună cu el pe un traseu pe dealuri și prin pădure, cu niște peisaje de vis! Iar punctul culminant a fost ieșirea din pădure, când în față ni s-a deschis o superbă bevedere spre Vatra Dornei.
Trebuie să menționez că drumețiile călare se adresează persoanelor de peste 7-8 ani, iar numărul maxim de participanți la o tură este de 4, pentru ca Cristian să se poată ocupa cu atenție de fiecare participant și fiecare cal în parte. Caii sunt foarte cuminți și ascultători, nu trebuie să-ți faci probleme. Iar la final, copiii au avut ocazia să-și ducă fiecare calul la grajd, unde să primească mâncare și apă, pentru că a fost atât de drăguț și ne-a plimbat pe dealuri 🙂
Pentru cei mai neexperimentați și pentru copiii mai mici, există varianta de călărie în manej, unde pot face cunoștință cu caii într-un mediu sigur, îndrumați de un instructor priceput. De asemenea, aici se organizează și lecții de călărie.
Parcul Național Călimani
Din păcate nu am reușit să vedem cât am fi vrut din Parcul Național Călimani, dar e ok, că acolo rămâne 🙂 Totuși, ce am văzut ne-a plăcut tare mult.
Centrul de Vizitare a Parcului Național Călimani
Am început cu o vizită la Centrul de Vizitare a Parcului Național Călimani și îți recomand și ție să faci asta. Nu doar pentru a plăti taxa (modică) de vizitare, ci mai ales pentru a afla și a înțelege mai bine geologia, geografia și biologia zonei. Centrul e o oprire obligatorie pentru oricine vrea să descopere Țara Dornelor și munții Călimani.
La centru sunt foarte multe panouri informative despre parc, despre etajele de vegetație și animalele pe care le găsim aici, dar și o machetă mare, unde se poate observa foarte bine craterul Călimanilor, pe care noi îl văzuserăm cu o zi înainte de sus, de la telescaunul din Vatra Dornei.
Pe lângă astea, am aflat și istoria apelor minerale din regiune, de ce s-au format aici, am urmărit un filmuleț despre conservarea biodiversității și ne-am testat cunoștințele încercând să identificăm sunetele scoase de animale. Am nimerit vreo 8 din 10 cred, eu zic că a fost destul de bine. Dar pe cocoșul de munte nu l-am putut recunoaște nicicum Ăsta e semn că trebuie să mai venim pe aici!
Rezervația naturală 12 Apostoli
Se află în masivul Călimani, pe la 1700 m altitudine, și e renumită pentru formațiunile sale stâncoase impresionante, sculptate în roci vulcanice de eroziunea vântului și a apei, de-a lungul a milioane de ani. Aici se poate ajunge din două părți: fie cu plecare din Gura Haitii, fie de la schitul 12 Apostoli.
Traseul din Gura Haitii, marcat cu punct albastru, e mai lung, are vreo 12 km dus-întors și parcurgerea lui durează cam 6 ore. Pe acest traseu e amenajată și o potecă tematică, cu multe panouri cu informații utile pentru copii și nu numai. Ne-ar fi plăcut să parcurgem poteca și să aflăm întreaga poveste a rezervației, dar, fiind noiembrie, deci frig (nisese puțin în noaptea precedentă) și întunecat rapid, am ales cealaltă variantă.
A doua variantă, pe care am abordat-o noi, pornește de la schitul 12 Apostoli, unde se poate ajunge cu mașina. Drumul e pietruit, dar e chiar bun, nu-ți face griji. De aici pleacă traseul marcat cu punct roșu, care e mai scurt, are doar vreo 7 km dus-întors. Pentru noi a fost perfect într-o zi scurtă de toamnă. Poteca e bine vizibilă, în urcare ușoară, deci poate fi parcurspă și cu copii mai mici, dacă rezistă la distanță. Iar pe drum ne-a însoțit mereu priveliștea spre Pietrosul Călimanilor și spre Ceahlău, ocazie cu care am început o oră de georgafie, mai ales că urcaserăm pe Ceahlău cu câteva luni în urmă.
Acum despre stânci. N-am găsit aici 12 stânci înșirate în linie, cum poate sugerează numele. În schimb am găsit mai multe formațiuni asemănătoare oarecum cu cele de la Grădina Zmeilor. Începând cu ”Generalul”, poteca merge printre ele și/sau peste ele, până te duce la vârful propriu-zis, la cei mai spectaculoși apostoli. Aceștia formează ca un fel de cetate, care parcă ascunde o ”comoară” între zidurile ei, la care nu poți ajunge decât dacă escaladezi zidurile înalte și abrupte. Și ghici cine a fost primul care le-a escaladat 😁 Exact, Alex! După el am urmat și noi, pe rând. Nu prea pot să descriu în cuvinte priveliștea de sus, dar am prins o lumină fantastică!
La întoarcere l-am căutat și pe celebrul Moș, pe care îl văzuserăm prin pliante. Noroc cu GPS-ul, pe care apărea o potecă, fiindcă în teren nu se vedea aproape nimic. Ne-am luptat cu crengile, ne-am strecurat și am sărit, că ”Undeva tot trebuie să ducă poteca asta!” A dus, am ajuns sus, în capul Moșului 😂 După 3 poze rapide, că deja se ducea soarele, am coborât pe altă potecă și am ajuns într-un final într-un loc de unde se distingea cât de cât Moșul, în lateralul lui. L-am salutat, i-am făcut o poză și am pornit rapid spre mașină, unde am reușit să ajungem fix pe un apus dintre cele de poveste peste munții Rodnei.
Cariera de sulf
După ce ne-am inspirat de la Centrul de Vizitare a Parcului Național Călimani, am pornit spre o destinație oarecum dulce-amăruie, fosta carieră de sulf din munții Călimani. Spun dulce-amăruie pentru că e o cicatrice imensă lăsată în inima muntelui, o cicatrice care a distrus un vârf întreg de aici, Negoiu Românesc. Și nici măcar n-a fost profitabilă… Totuși, administrația parcului și echipa de management al destinației ecoturistice Țara Dornelor vor să revitalizeze această zonă și au făcut aici o potecă tematică foarte interesantă, pe care învățăm cum s-a exploatat și cum se regenerează natura în prezent. Am putut vedea pe viu mai multe etape ale regenerării, ceea ce ne-a bucurat foarte mult
Tot pe poteca tematică se află și rezervația de zâmbru, un conifer interesant, pe care l-am identificat după sfaturile celor de la Centrul de Vizitare. Călimanii sunt una dintre puținele regiuni din țară în care trăiește zâmbrul, iar copiii au fost încântați să-l caute și s-au bucurat mult când l-au găsit (și gustat )
Pe lângă poteca tematică, de aici pornește și cel mai scurt traseu spre vârful Pietrosul Călimanilor. Nu am avut suficient timp să ajungem pe el, dar în schimb am mers până pe halda Ilva. Aici a fost amenajată o ramă foto cu vedere spre vârf și natura ne-a întâmpinat cu un super spectacol de nori care se jucau pe deasupra crestelor. Ne fascinează mereu marea de nori, așa că am stat aici mai bine de o oră, să admirăm jocul și să ne jucăm și noi.
La întoarcere am ajuns să vedem și leagănul panoramic montat la carieră. Pe noapte, ce-i drept, dar nu mai contează când e vorba de dat în leagăn. Iar Alex a ținut neapărat să mergem să vedem și fosta vilă a lui Ceaușescu Cum pot să refuz copilul când vrea să învețe? Așa că pe drum (pe semi-lumină, că soarele era deja apus de mult) am pornit o discuție despre comunism, cum a apărut, ce părți bune și ce părți rele a avut. Le ador curiozitatea asta sinceră, iar călătoriile în familie ne dau ocazii să vorbim despre tot felul de subiecte și să învățăm mereu câte ceva nou.
Lumea tinovului sub lupă
Așa se numește poteca tematică amenajată prin Tinovul Mic de la Șaru Dornei. De fapt, în Țara Dornelor sunt trei tinovuri: Tinovul Mic și Tinovul Mare sunt amenajate pentru vizitare, și Tinovul Românești, neamenajat. Noi am avut timp de data asta doar pentru Tinovul Mic, dar vom reveni și la celelalte.
Am aflat pentru prima dată ce e un tinov în destinația ecoturistică Băile Tușnad și Împrejurimile, unde am vizitat Tinovul Mohoș (găsești articolul aici). Tinovul este o zonă umedă și mlăștinoasă în care se acumulează turba (de-asta se mai numește și ”turbărie” – nume care a distrat mult copiii, evident 😂). Turba e un tip de sol bogat în materie organică provenită de la plante, care se descompune foarte greu din cauza lipsei oxigenului. Așa se explică de ce aici apar specii de plante din era postglaciară.
Deși Tinovul Mic e mai mic decât Tinovul Mare (logic 😁), tot se întinde pe 41 de hectare. Poteca tematică amenajată formează un circuit prin tinov, cu panouri informative din loc în loc. Așa am aflat lucruri interesante despre plantele și animalele de aici, iar pe unele am putut chiar să le vedem! Deși poteca este degradată pe ici, pe colo, nu pune probleme și poate fi parcursă în siguranță. Așa că îți recomand să te abați pe la acest tinov, sigur ai multe de învățat de aici.
Concluzie
Țara Dornelor ne-a dovedit că reprezintă mult mai mult decât o simplă destinație turistică. Este un tărâm magic, unde familiile pot crea legături puternice prin experiențe autentice în natură. Fie că alegi pentru familia ta să explorați traseele ușoare din jurul orașului Vatra Dornei, să faceți drumeții în Parcul Național Călimani sau să admirați fenomenele naturale spectaculoase, această zonă vă oferă nenumărate oportunități de a petrece timp prețios împreună. Bogăția naturală a regiunii, combinată cu infrastructura prietenoasă pentru familii, transformă fiecare vizită într-o aventură memorabilă.
Sfatul nostru este să vă luați timpul necesar pentru a explora această zonă minunată, să vă bucurați de momentele simple petrecute împreună și să creați amintiri faine, care vor dăinui mult timp după ce vacanța s-a încheiat (spun din proprie experiență). Țara Dornelor rămâne mereu primitoare, gata să surprindă cu frumusețea naturală și experiențele autentice pe care le oferă familiilor dornice de aventură.
*Acest articol a fost realizat în colaborare cu destinația ecoturistică Țara Dornelor*
Alte articole din seria ”Descoperă frumusețea Țării Dornelor în familie”:
Cazare și gastronomie
Tradiții și obiceiuri
Țara Dornelor te așteaptă cu peisaje de poveste și aventuri pentru toată familia! Ai vizitat deja această regiune? Spune-ne în comentarii care a fost locul tău preferat sau ce activitate ți-a plăcut cel mai mult! Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l pentru a inspira și alte familii să descopere frumusețea naturii! Iar dacă îți place de noi, te poți abona la newsletter și ne poți urmări pe Facebook și pe Instagram.
Explorări plăcute!
Kids Exploring - Blog despre bucuria călătoriilor cu copii 