Știm cu toții că Bucovina e una dintre cele mai bogate regiuni din România în tradiții și obiceiuri. Toată lumea cunoaște mănăstirile pictate, ceramica sau încondeiatul ouălor, dar eu mi-am propus să vă povestesc despre câteva zone și tradiții mai puțin cunoscute, cum ar fi pictarea caselor la exterior, plutăritul, mineritul, producția de șvaițer sau chiar tradiții mai noi precum Turul de Watra sau festivalurile din Ciocănești, pe care le-am văzut sau despre care am aflat în info-tripul din Țara Dornelor. Dar să le luăm pe rând.

1. Comuna Ciocănești – Inima tradițiilor din Țara Dornelor
   1. Mina Oița – Istoria mineritului în Ciocănești
   2. Muzeul Satului – O incursiune în trecutul bucovinean
   3. Muzeul Național al Ouălor Încondeiate – Arta încondeierii ouălor
   4. Casele pictate – Patrimoniul viu al Ciocăneștiului
2. Fabrica de șvaițer din Șaru Dornei – Tradiția brânzeturilor elvețiene în Bucovina
3. Tur de Watra – Descoperă Vatra Dornei printr-un tur ghidat
   1. Cazinoul Băilor – Bijuteria arhitecturală a stațiunii

   
   Comuna Ciocănești – Inima tradițiilor din Țara Dornelor

   Ciocănești e probabil comuna-emblemă a Țării Dornelor. Am petrecut o zi întreagă aici, dar nu ne-a ajuns ca să descoperim pe îndelete tot ce are de oferit.

   

   Mina Oița – Istoria mineritului în Ciocănești

   Am început ziua cu o vizită la mina Oița, una dintre minele de mangan din regiune, care în prezent sunt închise și se află în conservare. Aici se vrea să se facă un muzeu și… mai multe, dar nu vă spun ce  Vă spun doar că, dacă totul merge bine, va ieși ceva super tare și inedit. Abia așteptăm!

   

   

   

   Noi am mers cu mașina, dar este și un traseu turistic marcat, care pleacă fix de vizavi de biserica din Ciocănești. Ghidul nostru a fost chiar domnul primar al comunei Ciocănești, Radu Ciocan, care a lucrat ca miner aici. Ne-a echipat corespunzător și ne-a dus apoi în adâncurile pământului, unde ne-a povestit și ne-a arătat cum se exploata manganul, cum era transportat cu vagonetele și încărcat apoi în camioane. Am văzut chiar și trenul cu care erau duși minerii în mină. A fost o experiență foarte interesantă pentru noi, ăștia normali. Dar pentru Alex a fost un vis împlinit, toată ziua ne-a vorbit apoi doar de asta! Dacă vreți să vizitați mina Oița, trebuie să știți că se vizitează doar în grupuri și trebuie făcută programare în prealabil. Pentru asta, luați legătura cu cei de la Țara Dornelor.

   

   

   Muzeul Satului – O incursiune în trecutul bucovinean

   De la mină am dat fuga la Muzeul Satului, o adevărată poartă spre trecut. Expozițiile ne-au purtat prin istoria comunei, de la plutărit și minerit, până la încondeierea ouălor și a caselor. Doamna muzeograf ne-a descris foarte frumos fiecare expoziție și am putut admira obiecte și descoperi tradiții care aici încă dăinuie. O parte dintre aceste tradiții au fost revitalizate sub forma festivalurilor, care să știți că sunt din plin aici. Câteva despre care am aflat noi sunt Festivalul Național al Ouălor Încondeiate (în preajma Paștelui) Festivalul Național al Păstrăvului (15 august), Festivalul de Datini și Obiceiuri din Străbuni (în preajma Crăciunului), Săptămâna Plutăritului (în august) și Răscolul Stânii (în septembrie). Am aflat și de ce se numește comuna Ciocănești. Surprinzător, nu de la ciocnitul ouălor! Ci de la fierarii din sat, numiți și ciocănari, care prelucrau în trecut fierul.

   

   

   

   

   

   Muzeul Național al Ouălor Încondeiate – Arta încondeierii ouălor

   Muzeul Național al Ouălor Încondeiate se află chiar vizavi de Muzeul Satului și e singura colecție din țară în care sunt prezente ouă încondeiate din toată țara, majoritatea fiind premiate la concursul de încondeiat, organizat în cadrul Festivalului Național al Ouălor Încondeiate. Aici am aflat cum se închistresc (adică încondeiază) ouăle, inclusiv cele în mai multe culori, de câtă răbdare și migală e nevoie pentru a obține în final capodoperele de care ne minunăm toți. Asta ne-a amintit de încercarea noastră de a încondeia ouă în Pădurea Craiului, acum câțiva ani (vedeți aici cum a fost). De la muzeu se pot și cumpăra ouă încondeiate, ca amintire din acest loc și pentru a susține munca neobosită a doamnelor ”pictătoare”, cum le-a spus Mihai. 🙂

   

   

   

   

   

   După cele două muzee, am ajuns la restaurantul pensiunii GabiMar, unde am mâncat cea mai bună Ciorbă Ciocăneșteană din lume! E o rețetă tradițională din Ciocănești și am scris despre ea în acest articol.

   Casele pictate – Patrimoniul viu al Ciocăneștiului

   Cu burticile pline, am pornit să admirăm frumoasele case pictate din Ciocănești. Dar nu oricum, ci într-o plimbare ușoară cu o căruță autentică bucovineană, mulțumită lui Aurel de la Casa Aureliană. Aurel e singurul care organizează astfel de plimbări și vă recomand să profitați de această modalitate originală de a descoperi satul și minunatele case pictate pe exterior.

   

   

   

   Tradiția asta superbă a început-o Leontina Țăran în 1950. Ea, dorind să-și renoveze casa, a vrut s-o încondeieze, asmenea ouălor. Tot mai mulți săteni au urmat exemplul ei, până când tradiția a cuprins întreaga comună Ciocănești (inclusiv primăria, școala și biserica) și a rămas până în ziua de azi. Ba mai mult, primăria o sprijină în continuare, finanțând toate materialele necesare încondeierii caselor. How cool is that?  Avem nevoie de mai mulți astfel de primari!

   

   

   

   

   

   

   Fabrica de șvaițer din Șaru Dornei – Tradiția brânzeturilor elvețiene în Bucovina

   O altă îndeletnicire tradițională în Țara Dornelor e producția șvaițerului. Șvaițerul este o brânză tare, cunoscută în special pentru textura fină și găurile caracteristice, care se formează în timpul procesului de maturare. Este un tip de brânză elvețiană, originară din regiunea Emmental, fiind cunoscută și sub denumirea de brânză Emmental sau Swiss cheese în alte părți ale lumii.

   

   

   Am găsit aici singurul producător din România care produce șvaițer după rețeta originală, fără niciun adaos. Acest producător e firma Lactate Călimani, afacerea familiei Crucianu, care are o făbricuță în Șaru Dornei, pe care am avut norocul să o putem vizita. Am ajuns în weekend și nu se lucra, dar domnul Adrian Crucianu ne-a povestit tot procesul, de la mulsul vacilor și colectatul laptelui, până la maturare și ambalare. Ei fac absolut tot, în fabrica proprie. Șvaițerul produs de ei respectă metodele elvețiene clasice, care implică o maturare îndelungată (de până la câteva luni), ceea ce îi oferă gustul distinct. În plus, pe lângă șvaițer, mai au și alte produse montane atestate și certificate: cașcaval, brânză frământată, telemea de vacă și cașcaval afumat, dar și produse din carne de vită, pasăre, porc sau ouă, toate obținute de ei în gospodăria proprie. Și vă puteți bucura de toate first hand dacă vă cazați la Pensiunea Agroturistică Elena, despre care am scris în acest articol.

   

   

   

   

   Tur de Watra – Descoperă Vatra Dornei printr-un tur ghidat

   O tradiție mai nouă, dar care pare să prindă foarte bine în ultimul timp e Turul de Watra, organizat de asociația Visit Vatra Dornei și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică. Acest tur gratuit cuprinde principalele obiective din oraș și are următorul itinerar: Gara Băi – Casa Vladimir  – Clădirea maternității – Spitalul Municipal – Biserica de rit catolic – Monumentul Eroilor – Clădirea Primăriei cu Sala Oglinzilor – Cazinoul Băilor – Hotelul Carol – Izvorul Sentinela – Izvorul Amalia – Izvorul Otto – Foișorul Muzical – Sculptura „Înțeleptul” – Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică – Fosta policlinică balneară.

   

   

   

   Am aflat istoria gării de unde au fost deportați evreii în al Doilea Război Mondial și de ce are Vatra Dornei două gări. Am ascultat poveștile Casei Vladimir, care e copia clădirii universității din Cernăuți. Am văzut o fostă garnizoană și un fost hotel, transformate acum în spitale, dar și găurile de gloanțe, rămase mărturie în turnul bisericii Schimbarea la Față a lui Isus. Am pășit și în Primărie, unde am vizitat Sala Oglinzilor, o adevărată capodoperă arhitecturală. Aici am aflat despre primarul Vasile Deac, cel care a transformat orașul în stațiune balneoclimaterică și a primit decorația Crucea de Argint de la împăratul Franz Iosif. Ne-am plimbat pe malurile Dornei și prin Parcul Central, unde am făcut cunoștință cu veverița Mariana, cu izvorul Sentinela și cu povestea Amaliei, fata care vindea apă minerală în parc. Am dat o tură și pe la centrul de închirieri de biciclete Bucovina Bikes Shop, care e amenajat ca un mic muzeu, cu tot felul de obiecte vechi.

   

   

   

   

   Cazinoul Băilor – Bijuteria arhitecturală a stațiunii

   Dar cel mai mult ne-a impresionat Centrul Muzeal ”Cazinoul Băilor”. Cazinoul a fost construit la începutul secolului al XX-lea (1896-1898), în stilul eclectic specific perioadei, după modelul celui din Baden-Baden. Aflat în inima stațiunii balneare, acest edificiu a fost conceput ca un centru cultural și recreativ pentru vizitatorii veniți să se bucure de apele minerale din zonă (deci nicio legătură cu păcănelele ). Ne-a impresionat prin detaliile arhitecturale elegante, precum coloanele ornamentale, ferestrele înalte și decorațiunile bogate de pe fațadă, care reflectă opulența vremii.

   

   

   

   

   După o perioadă lungă de decădere, a fost restaurat recent, iar acum găzduiește diferite expoziții sau chiar concerte și piese de teatru, în fosta sală de bal. La subsol este amenajat un muzeu care ne-a purtat prin toată istoria orașului Vatra Dornei și prin procesul de restaurare a cazinoului, pictat de încondeietoarele de ouă din Ciocănești. Apropo, picturile sunt superbe! Cred că și un concert ar fi fain de prins aici!

   

   

   

   Țara Dornelor este o destinație de vis pentru oricine caută să redescopere farmecul tradițiilor, autenticitatea gusturilor locale și ospitalitatea autentică a Bucovinei. Aici, timpul pare să curgă mai încet, oferind șansa de a savura meșteșugurile transmise din generație în generație, gusturile mâncărurilor tradiționale și ritualurile sărbătorilor de altădată. În mijlocul peisajelor de poveste, am descoperit o cultură bogată și am trăit o experiență profundă, care ne-a amintit de simplitatea și frumusețea vieții autentice.  Plecăm cu sufletul încărcat de amintiri frumoase și cu dorința de a ne întoarce, pentru că, în Țara Dornelor, fiecare vizită e o invitație de a te simți ca acasă.

   

   *Acest articol a fost realizat în colaborare cu destinația ecoturistică Țara Dornelor*
   
   Alte articole din seria ”Descoperă frumusețea Țării Dornelor în familie”:
   Cazare și gastronomie
   Aventuri în natură

   Țara Dornelor te invită să descoperi și să trăiești tradițiile autentice ale Bucovinei alături de familie! Ai participat la vreun festival local sau ai experimentat vreun meșteșug tradițional în această regiune? Împărtășește-ne experiențele tale în comentarii! Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l pentru a-i inspira și pe alții să exploreze bogăția culturală a Țării Dornelor. Iar dacă îți place de noi, te poți abona la newsletter și ne poți urmări pe Facebook și pe Instagram.

   Explorări plăcute!

   •